plici
PLICI1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se loveşte de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLICI interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs la lovirea cu palma pe piele, de pleoscăitul apei când se loveşte de ceva tare etc.). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
plíci interj. – Imită zgomotul bălăcitului sau al baterii din palme. Creaţie expresivă, cf. pleosc (Iordan, BF, II, 186). – Der. pliciui, vb. (a pocni din bici, a plesni).
(Dicţionarul etimologic român)
plici interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLICI interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs la lovirea cu palma pe piele, de pleoscăitul apei când se loveşte de ceva tare etc.). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
plici interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)