plivire dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLIVÍ, plivesc, vb. IV. Tranz. 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. ♦ A smulge, a stârpi o buruiană. 2. A tăia sau a rupe lăstarii şi cârceii de prisos de la viţa de vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. – Din bg. plevja.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLIVÍRE, pliviri, s.f. Faptul de a plivi; curăţire de buruieni; plivit1. – V. plivi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PLIV//Í ~ésc tranz. 1) (terenuri cultivate) A curăţa de buruieni, rupându-le sau smulgându-le cu mâna. 2) (viţa de vie, pomii) A curăţa de lăstarii, frunzele sau crengile de prisos, tăindu-le sau rupându-le. /<bulg. plevja
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pliví (plivésc, plivít), vb. – A curăţa de buruieni, a curăţa via, pomii. – Var. înv. plevi. Sl. plĕti, plevą, pleveši (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 73). – Der. pliveală (var. plevilă, pleghilă înv. plavilă), s.f. (plivire), din bg. plevilo (Conev 74); plivit, s.n. (plivire). Cf. pleavă.
(Dicţionarul etimologic român)

pliví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plivésc, imperf. 3 sg. pliveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pliveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plivíre s. f., g.-d. art. plivírii; pl. plivíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLIVÍ vb. (AGRIC.) 1. (Olt. şi Munt.) a piguli. (A ~ de buruieni un teren cultivat.) 2. a copili, (reg.) a pui. (~ de lăstari o plantă de cultură.)
(Dicţionar de sinonime)

PLIVÍRE s. (AGRIC.) plivit, (rar) pliveală, (înv. şi reg.) plevilă, (reg.) pălămizit, (înv.) plivitură. (~ buruienilor de pe un teren cultivat.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl pli pliv plivi plivir

Cuvinte se termină cu literele: re ire vire ivire livire