plocat dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLOCÁT s.n. v. pocladă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

plocát (plocáte), s.n. – Cuvertură, pătură, macat, care serveşte şi ca valtrap. – Var. poclad(ă), plocad(ă). Sl. pokladŭ „depus” (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 60; Conev 61), cf. clădi, năclad; pentru metateză, cf. plocon. Forma placat, folosită în limbajul modern (Gib Mihăescu), este greşită, şi datorată fără îndoială confuziei cu fr. plaquer. Plocău (var. poclău), s.n. (Bucov., plasă de pescuit) pare var. aceluiaşi cuvînt (după Scriban, din mag. pokhálo „pînză de păianjen”). – Cf. poclit.
(Dicţionarul etimologic român)



Sinonime:
PLOCÁT s. v. cergă, cuvertură, învelitoare, pătură, velinţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl plo ploc ploca

Cuvinte se termină cu literele: at cat ocat locat