PLOCONEÁLĂ, ploconeli, s.f. Ploconire; linguşire, umilire. – Ploconi + suf. -eală.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ploconeálă s. f., g.-d. art. ploconélii; pl. ploconéli(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:PLOCONEÁLĂ s. 1. v. reverenţă. 2. v. ploconire.(Dicţionar de sinonime)