plop dex - definiţie, sinonime, conjugare

plop

[Sinonime]
PLOP, plopi, s.m. Nume dat mai multor specii de arbori înalţi, cu ramuri subţiri (îndreptate în sus), cu scoarţa netedă, alb-cenuşie şi cu frunzele oval-lanceolate, argintii pe partea inferioară, cu peţiolul lung şi flori crescute în amenţi (Populus). ♢ Expr. Când va face plopul mere şi răchita micşunele = niciodată. Mătuşă (sau unchi, văr etc.) de plop = rudă îndepărtată. – Lat. *ploppus (= pop(u)lus).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLOP ~i m. Arbore cu tulpina înaltă şi dreaptă, cu ramuri subţiri verticale, cu frunze late, lungi, peţiolate şi cu flori dispuse în amenţi plecaţi, folosit în scopuri industriale. ♢ ~ alb varietate de plop având scoarţă albicioasă şi frunze argintii pe dos. ~ negru varietate de plop având coroană largă şi scoarţă negricioasă, adânc brăzdată. ~ piramidal v. PLUTĂ II. ~ tremurător varietate de plop a cărei frunză tremură la cea mai uşoară adiere de vânt. Când va face ~ul pere şi răchita micşunele niciodată. Văr (sau mătuşă, unchi) de ~ rudă îndepărtată. /<lat. ploppus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLOP, plopi, s.m. Nume dat mai multor specii de arbori înalţi, cu ramuri subţiri (îndreptate în sus) (Populus). Cînd va face plopul mere şi răchita micşunele (= niciodată). ♢ Expr. Mătuşă (sau unchi, văr etc.) de plop = rudă îndepărtată. ♢ Compuse: plop-alb = specie de plop cu scoarţa netedă, albă-cenuşie şi cu frunzele argintii pe partea inferioară (Populus alba); plop-negru = specie de plop cu scoarţa crăpată, de culoare închisă, al cărui lemn moale se întrebuinţează în industrie şi a cărui scoarţă se foloseşte la tăbăcitul pieilor (Populus nigra); plop-tremurător (sau -de-munte) = specie de plop ale cărui frunze tremură la cea mai mică adiere a vîntului (Populus tremula). – Lat. *ploppus (= pop(u)lus).
(Dicţionarul limbii române moderne)

plop (plópi), s.m. – Arbore înalt cu ramuri subţiri (îndreptate în sus). – Mr. plop, plup. Lat. pōpŭlus, prin intermediul unei var. pop. *plōppus (Diez, I, 323; Puşcariu 1341; Candrea-Dens., 1412; REW 6655), cf. alb. pljep (Philippide, II, 651), it. chioppo (Battisti, II, 907), cat. clop, sp. chopo, port. choupo (Garcia de Diego, RFE, IV, 205), cf. v. fr. peuplepeuplier. – Der. plopişte, s.f. (pădure de plopi); plopar, s.m. (insectă, Saperda carcharias); plopiş, s.n. (pădure de plopi).
(Dicţionarul etimologic român)

când o face plopul pere (şi răchita micşunele) expr. niciodată. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

plop alb s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plop s. m., pl. plopi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plop de múnte s. m. + prep. + s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLOP s. (BOT.) 1. (Populus alba) plută. 2. (Populus nigra) (reg.) plopotaş, plută. 3. (Populus tremula) (reg.) plută. 4. (Populus canescens) (reg.) plută.
(Dicţionar de sinonime)

PLOP s. v. plută.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl plo

Cuvinte se termină cu literele: op lop