plută dex - definiţie, sinonime, conjugare

plută

[Sinonime]
PLÚTĂ2, plute, s.f. 1. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dând coroanei o formă de piramidă lungă şi îngustă; plutaş2 (Populus pyramidalis). 2. Material gros, neted, poros, impermeabil, elastic şi mai uşor decât apa, obţinut din stratul exterior al scoarţei unor specii de stejar şi folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, în construcţia avioanelor etc., suber. ♦ (Rar) Dop fabricat din plută2. ♦ Bucată de lemn sau de alt material uşor care se leagă de sfoara undiţei pentru a o face să plutească la suprafaţa apei. ♦ Bucăţică de lemn uşor în care se înfige fitilul candelei. – Din scr. plut.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLÚTĂ1, plute, s.f. Ambarcaţie uşoară, plutitoare, uneori prevăzută cu flotoare, construită din trunchiuri de copac prinse împreună şi destinată transportului trunchiurilor pe ape curgătoare. ♢ Expr. A face pluta = a înota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ. ♦ Platformă de lemn plutitoare, folosită pentru salvare pe apă. ♢ Plută-far = plută mare, cu o baliză din panouri şi o instalaţie de semnale de ceaţă, servind pentru orientare. – Din. bg. pluta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLÚT//Ă1 ~e f. 1) Platformă plutitoare, formată din trunchiuri de copaci prinşi împreună şi transportaţi pe o apă curgătoare. 2) Ambarcaţie simplă, făcută din buşteni sau din scânduri unite între ele. /<bulg. pluta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLÚT//Ă2 ~e f. 1) Varietate de plop, având ramuri drepte, aproape verticale, ce pornesc de la baza tulpinii, formând o coroană îngustă, piramidală. 2) Material poros şi impermeabil, uşor şi elastic, extras din scoarţa unor specii de stejar, având diferite întrebuinţări (la fabricarea dopurilor, ca material izolant etc.). 3) Piesă mică, confecţionată dintr-un material uşor (pană, lemn etc.), care se leagă de sfoara unei undiţe, pentru a o menţine la suprafaţa apei. /<sb. plut
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

plútă-fár s. f., pl. plúte-fár
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plútă (ambarcaţie, copac, obiect de plută) s. f., pl. plúte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plútă (material) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLÚTĂ s. (prin Mold. şi Olt.) pod, (înv.) plutitoare, (franţuzism înv.) radou. (~ purtată de ape.)
(Dicţionar de sinonime)

PLÚTĂ s. 1. v. plop. 2. v. suber. (Dopuri făcute din ~.) 3. punte. (~ la fitilul unei candele.)
(Dicţionar de sinonime)

PLÚTĂ s. v. nufăr, plop.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl plu plut

Cuvinte se termină cu literele: ta uta luta