pneumatică dex - definiţie, sinonime, conjugare

pneumatică

pneumatică pneumatic
PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. (Despre maşini, aparate, utilaje etc.) Care funcţionează cu aer comprimat. ♦ Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S.f. Parte a fizicii care studiază proprietăţile aerului şi ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PNEUMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) (despre maşini, utilaje etc.) Care funcţionează cu aer comprimat. Ciocan ~. 2) Care serveşte la comprimarea sau la evacuarea aerului. Maşină ~că. 3) Care se umflă cu aer comprimat. Barcă ~că. [Sil. pne-u-] /<fr. pneumatique, lat. pneumaticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PNEUMÁTIC, -Ă adj. 1. Care funcţionează cu aer comprimat. 2. Care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. [Pron. pne-u-. / cf. fr. pneumatique].
(Dicţionar de neologisme)

PNEUMÁTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază proprietăţile aerului şi ale altor gaze. [< fr. pneumatique].
(Dicţionar de neologisme)

PNEUMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care funcţionează cu aer comprimat. 2. care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. II. s. f. parte a fizicii care studiază proprietăţile aerului şi ale gazelor. (< fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico)
(Marele dicţionar de neologisme)

pneumátic adj. m. (sil. pne-u-), pl. pneumátici; f. sg. pneumátică, pl. pneumátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pneumátică s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. pneumáticii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pn pne pneu pneum pneuma

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica atica matica