poara dex - definiţie, sinonime, conjugare

poara

[Sinonime]
POÁRĂ s.f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ♢ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ♢ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POÁRĂ f. : A se pune în ~ cu cineva a) a se împotrivi cuiva cu vorba; a se opune; b) a începe cearta cu cineva. /<sl. pora
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

poáră s.f. – (Mold., Trans.) Dezacord, discordie, neînţelegere. Sl. pora „violenţă” (Cihac, II, 244; Tiktin), cf. bg., slov. opora „opoziţie”, sb. odpor „ceartă”. – Der. întrapora, vb. refl. (a se supăra), cuvînt artificial la Coşbuc, cf. Puşcariu, Dacor., VII, 121.
(Dicţionarul etimologic român)

poáră s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
POÁRĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discor-die, discuţie, disensiune, dispută, di-vergenţă, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, vrajbă, zâzanie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: po poa poar

Cuvinte se termină cu literele: ra ara oara