podete dex - definiţie, sinonime, conjugare
PODEÁŢĂ, podeţe, s.f. (Rar) Platformă, estradă, podium. – Pod + suf. -eaţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PODÉŢ, podeţe, s.n. Diminutiv al lui pod (I 1); poduleţ, podişcă (1), poduţ2, podiş (2), podişor, podurel. ♦ Scândură, pod mic, rudimentar, aşezat peste şanţul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podişcă (1). – Pod + suf. -eţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

podeáţă s. f., g.-d. art. podéţei; pl. podéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

podéţ s. n., pl. podéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

podeáţă, podéţe, s.f. (reg.) 1. parte a podului casei aflată pe capetele ieşite în afară ale grinzilor; polată. 2. scenă, estradă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

podéte, podéţi, s.m. (reg.) scobar (peşte de râu).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PODÉŢ s. podişcă.
(Dicţionar de sinonime)

PODÉŢ s. v. pod, scobar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: po pod pode podet

Cuvinte se termină cu literele: te ete dete odete