POGÁCE, pogăci, s.f. (Pop.) Turtă de mălai coaptă în cuptor; turtă din aluat de făină de grâu, preparată de obicei cu jumări de porc. – Din scr. pogača, magh. pogácsa, germ. dial. Pogatsche.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
POGÁC//E ~i f. 1) Turtă de mălai coaptă în cuptor. 2) Azimă din făină de grâu. /<sb. pogaţa, ung. pogácsa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
pogáce (-e), s.f. – Turtă. – Var. pogaci, pohace, bogace, pohaci. Mr., megl. pugace. It. foccacia, prin intermediul sb., bg. pogača (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Miklosich, Fremdw., 118; Cihac, II, 272; Densusianu, Rom., XXXIII, 283; Conev 86; Battisti, III, 1672), sau al mag. pogácsa (Gáldi, Dict., 152), cf. ngr. πογάτζα.
(Dicţionarul etimologic român)
pogáce s. f., g.-d. art. pogăcii; pl. pogăci
(Dicţionar ortografic al limbii române)
pogáce, pogăci, s.f. (reg.) 1. turtă de mălai coaptă în cuptor; turtă din aluat de fâină de grâu, preparată de obicei cu jumări de porc. 2. azimă în spuză. 3. turtă dulce. 4. pâine muiată în miere, care se dă mirilor. 5. mămăligă tăiată felii prăjită pe jăratic. 6. turtă din seminţe de floarea soarelui sau de dovleac, după extragerea uleiului din ele. 7. mâncarea servită cuscrilor în ziua logodnei de către mire.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
POGÁC//E ~i f. 1) Turtă de mălai coaptă în cuptor. 2) Azimă din făină de grâu. /<sb. pogaţa, ung. pogácsa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
pogáce s. f., g.-d. art. pogăcii; pl. pogăci
(Dicţionar ortografic al limbii române)
pogáce, pogăci, s.f. (reg.) 1. turtă de mălai coaptă în cuptor; turtă din aluat de fâină de grâu, preparată de obicei cu jumări de porc. 2. azimă în spuză. 3. turtă dulce. 4. pâine muiată în miere, care se dă mirilor. 5. mămăligă tăiată felii prăjită pe jăratic. 6. turtă din seminţe de floarea soarelui sau de dovleac, după extragerea uleiului din ele. 7. mâncarea servită cuscrilor în ziua logodnei de către mire.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)