policandru

POLICÁNDRU, policandre, s.n. Candelabru cu mai multe braţe. – Din ngr. polikándelon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POLICÁNDR//U ~e n. Suport frumos ornamentat cu mai multe braţe pentru lumânări sau becuri electrice, care se atârnă de tavan; lustră; candelabru. /<ngr. polikándelon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

policándru (policándre), s.n. – Candelabru. Mgr. πολυϰάνδηλον (Murnu 46), cf. candelă, rus. panikandilo.
(Dicţionarul etimologic român)

policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
POLICÁNDRU s. v. candelabru.
(Dicţionar de sinonime)