polimerie
POLIMERÍE s.f. Starea unui corp polimer. ♦ Ereditate în care fiecare dintre caracterele normale sau patologice este determinat de acţiunea mai multor gene. [Gen. -iei. / < fr. polymérie].
(Dicţionar de neologisme)
POLIMERÍE s. f. 1. stare a unui corp polimer. 2. (biol.) condiţionare a unui caracter de mai mulţi factori. (< fr. polymérie)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
POLIMERÍE s. f. 1. stare a unui corp polimer. 2. (biol.) condiţionare a unui caracter de mai mulţi factori. (< fr. polymérie)
(Marele dicţionar de neologisme)