poliţistului dex - definiţie, sinonime, conjugare

poliţistului

[Sinonime]
POLIŢÍST, -Ă, poliţişti, -ste s.m., adj. 1. S.m. Agent de poliţie (1), funcţionar de poliţie. 2. Adj. Poliţienesc. ♢ Roman (sau film) poliţist = roman (sau film) în care sunt înfăţişate fapte criminale mai mult sau mai puţin misterioase, al căror secret este descoperit în cele din urmă prin ingeniozitatea unui poliţist sau a unui detectiv. 3. Adj. (Despre state sau regimuri politice) Care se sprijină pe poliţie şi pe jandarmerie şi îşi exercită puterea prin metode samavolnice. – Din germ. Polizist.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POLIŢÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) 1) v. POLIŢIENESC. 2) (despre state şi forme de guvernământ) Care îşi exercită puterea prin metode samavolnice, sprijinindu-se pe poliţie. 3) (despre filme, romane etc.) Care are un subiect ce se desfăşoară în jurul unei anchete, a unei urmăriri judiciare. /<germ. Polizist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

POLIŢÍ//ST2 ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. Funcţionar la poliţie; agent la poliţie. /<germ. Polizist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

POLIŢIST I. s. m. agent, funcţionar de poliţie (1). II. adj. 2. de poliţie, poliţienesc. 2. care îşi exercită puterea cu sprijinul poliţiei. o roman (sau film) ~ = roman (sau film) în care sunt înfăţişate fapte criminale; polisier. (< germ. Polizist)
(Marele dicţionar de neologisme)

poliţíst s. m., adj. m., pl. poliţíşti; f. sg. poliţístă, pl. poliţíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
POLIŢÍST adj. v. poliţienesc.
(Dicţionar de sinonime)

POLIŢÍST s. poliţai, (înv. şi reg.) poliţar, (înv.) poliţmaistru, (arg.) sticlete.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: po pol poli polit politi

Cuvinte se termină cu literele: ui lui ului tului stului