pomete dex - definiţie, sinonime, conjugare
POMÉT1, pometuri, s.n. Grădină cu pomi fructiferi, livadă; (la sg.; colectiv) mulţime de pomi fructiferi. – Lat. pometum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POMÉT2, pometuri, s.n. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Mulţime de fructe; diverse varietăţi de fructe. – Poamă + suf. -et.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POMÉŢI s.m. pl. (De obicei cu determinarea „obrazului” sau „obrajilor”) Partea proeminentă, osoasă a obrajilor; umerii obrajilor. [Var.: (rar) pométe s.m.] – Din fr. pommette.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POMÉTE s.m. v. pomeţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POMÉT1 ~uri n. 1) Loc unde cresc (mulţi) pomi fructiferi; livadă. 2) Mulţime de pomi fructiferi. /<lat. pometum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

POMÉT2 ~uri n. (cu sens colectiv) Mulţime de fructe (felurite). /poamă + suf. ~et
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

POMÉŢI m. pl.: ~i obrajilor proeminenţele osoase ale obrajilor; umerii obrajilor. /<fr. pommette
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

POMÉTE s.n. pl. v. pomeţi.
(Dicţionar de neologisme)

POMÉŢI s.m.pl. Umerii obrajilor. [Sg. pomet, var. pomete s.n.pl. / < fr. pommettes].
(Dicţionar de neologisme)

POMÉŢI s. m. pl. umerii obrajilor. (< fr. pommettes)
(Marele dicţionar de neologisme)

pomét s. n., pl. pométuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

poméţi (umerii obrajilor) s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
POMÉT s. v. livadă.
(Dicţionar de sinonime)

POMÉŢI s. pl. (ANAT.) umerii obrajilor (pl.), (rar) umerii feţei (pl.), (reg.) pumnii obrajilor (pl.), (înv.) magule (pl.).
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: po pom pome pomet

Cuvinte se termină cu literele: te ete mete omete