potrivit dex - definiţie, sinonime, conjugare
POTRIVÍ, potrivesc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A avea sau a face să aibă însuşiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face să fie la fel; a fi sau a pune pe acelaşi plan. ♦ A (se) compara. 2. Tranz. A aşeza ceva la locul nimerit; a aranja într-un anumit fel, a face să stea aşa cum trebuie. ♦ A împodobi, a dichisi. 3. Tranz. A pune de acord, a face să corespundă, să fie la fel cu altceva, a adapta, a da după... ♦ (Pop.) A acorda un instrument muzical. ♦ A doza atât cât trebuie (pentru a fi bun). A potrivi o mâncare din sare. 4. Tranz. A da forma dorită, necesară etc.; a fasona. ♦ Fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hârtie câteva poezii. 5. Refl. şi tranz. A fi sau a face pe măsura cuiva, a-i veni sau a face să vină bine. Haina i se potriveşte. ♦ Refl. A fi în concordanţă, a se armoniza. ♢ Expr. A se potrivi ca nuca-n perete (sau ca musca-n lapte) = a fi nepotrivit, a fi deplasat. 6. Tranz. A face în aşa fel încât...; a calcula, a chibzui, a cumpăni. 7. Refl. (Pop. şi fam.) A da cuiva ascultare, a-i face pe voie; a consimţi. 8. Refl. (Înv. şi pop.) A se împotrivi. – Din potrivă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

POTRIVÍT2, -Ă, potriviţi, -te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanţă cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, aşezat; întocmit, meşteşugit. ♢ Cheie potrivită = cheie de care se serveşte cineva pentru a deschide broasca unei uşi, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – V. potrivi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A POTRIV//Í ~ésc tranz. 1) A face să se potrivească. 2) A face să ocupe poziţia necesară; a pune să stea cum trebuie; a aşeza; a aranja. 3) (volumul, masa, mărimea) A determina cu aproximaţie. 4) (instrumente muzicale) A face să producă sunetele necesare; a acorda. 5) (ceasul) A pune să meargă la fel cu altul. 6) (persoane) A face să capete un aspect îngrijit; a găti, a chiti; a aranja; a dichisi. 7) (mâncăruri) A gusta adăugând anumite ingrediente (pentru a da un gust bun). 8) (vorbe, glume) A rosti la timpul şi la locul cuvenit. 9) A hotărî (în minte), examinând toate posibilităţile; a chibzui; a cumpăni. ~ cum e mai bine. /Din potrivă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE POTRIV//Í mă ~ésc intranz. 1) A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se asemăna; a semăna; a se asemui. 2) A fi pe măsura cuiva sau a ceva. Paltonul se ~eşte foarte bine. 3) A fi în concordanţă deplină; a se armoniza; a se asorta; a concorda; a cadra. ♢ ~ ca nuca de (sau în) perete v. NUCĂ. 4) A da ascultare cuiva; a face pe voie (cuiva). /Din potrivă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

potriví vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. potrivésc, imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. potriveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

potrivít s. n. (sil. -tri-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
POTRIVÍ vb. 1. v. adapta. 2. v. ajusta. 3. a (se) nimeri, (Ban. şi Transilv.) a (se) păsăli. (Potcoava nu se ~.) 4. a-i veni, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful i se ~.) 5. v. veni. 6. v. aranja. 7. a îndrepta, (prin Transilv.) a aiepta. (A ~ cuvertura.) 8. a doza, a proporţiona. (A ~ substanţele într-un amestec.) 9. a aranja, a aşeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărţi, a întocmi, a ordona, a organiza, a orândui, a pune, a repartiza, a rândui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 10. v. regla. 11. v. acorda. 12. a aprecia, a calcula, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 13. v. asorta. 14. v. concorda. 15. v. prinde. 16. v. asemăna. 17. v. corespunde. 18. a cadra, a corespunde, a merge, (înv. şi reg.) a veni. (Ce faci tu nu se ~ cu momentul ales.) 19. v. preta. 20. v. nimeri. 21. a aranja, a ticlui, (pop. şi fam.) a drege, (pop.) a (o) brodi. (A ~ astfel lucrurile încât ...) 22. a se întâmpla, a se nimeri, (pop.) a se brodi, (înv. şi reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a ~ să fie acolo.) 23. v. cădea.
(Dicţionar de sinonime)

POTRIVÍ vb. v. împotrivi, opune.
(Dicţionar de sinonime)

POTRIVÍT adj., adv. 1. adj. v. mijlociu. 2. adj. v. convenabil. 3. adj. v. blând. 4. adj. v. armonios. 5. adj. v. nimerit. 6. adv. v. recomandabil. 7. adv. v. conform. 8. adj. v. propriu. 9. adj. v. binevenit. 10. adj. v. favorabil. 11. adj. v. apt. 12. adj. v. mediocru.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Potrivitnepotrivit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: po pot potr potri potriv

Cuvinte se termină cu literele: it vit ivit rivit trivit