preclintíre, preclintíri, s.f. (reg.) nebunie.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
preclintí, preclintésc, vb. IV refl. (reg.) a înnebuni (uşor).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
preclintí, preclintésc, vb. IV refl. (reg.) a înnebuni (uşor).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)