prejudecată dex - definiţie, sinonime, conjugare
PREJUDECÁTĂ, prejudecăţi, s.f. Părere, idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor; prejudeţ, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PREJUDEC//ÁTĂ ~ăţi f. Opinie preconcepută, de cele mai multe ori eronată şi defavorabilă, impusă de mediu sau de educaţie. /pre- + judecată
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A PREJUDECÁ prejúdec tranz. înv. (stări de lucruri, situaţii etc.) A aprecia fără o cercetare prealabilă; a determina în mod preconceput. /pre- + a judeca
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PREJUDECÁTĂ s.f. Părere, idee preconcepută asupra unui lucru sau a unei probleme. [După fr. préjugé].
(Dicţionar de neologisme)

PREJUDECÁTĂ s. f. părere, idee preconcepută; preconcepţie. (după fr. préjugé)
(Marele dicţionar de neologisme)

prejudecátă s. f., pl. prejudecăţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

prejudecá vb., ind. prez. 1 sg. prejúdec, 3 sg. şi pl. prejúdecă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PREJUDECÁTĂ s. (livr.) eres, (rar) preconcepţie, (înv.) prejudecare, prejudeţ, prejudiciu, prevenţie, (grecism înv.) prolips. (Om lipsit de ~ăţi.)
(Dicţionar de sinonime)

PREJUDECÁ vb. v. prevedea.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pr pre prej preju prejud

Cuvinte se termină cu literele: ta ata cata ecata decata