premise

PREMÍSĂ, premise, s.f. 1. (Log.) Fiecare dintre propoziţiile iniţiale ale unui raţionament, din care se deduce concluzia. 2. Idee de bază, punct de plecare. [Var.: premíză s.f.] – Din fr. prémisse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PREMÍS//Ă ~e f. 1) Afirmaţie din care decurge o concluzie; idee de bază; punct de plecare. 2) log. Propoziţie care face parte dintr-un raţionament, din care se deduce o concluzie. [G.-D. premisei] /<fr. premisse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PREMÍSĂ s.f. 1. (Log.) Fiecare dintre primele două judecăţi ale unui silogism, din care se deduce concluzia. ♦ Fiecare enunţ dintr-un şir de enunţuri din care este dedus un alt enunţ. 2. Idee de bază; (p. ext.) bază, condiţie. [Var. premiză s.f. / < fr. prémisse, cf. lat. praemissa].
(Dicţionar de neologisme)

PREMÍSĂ s. f. 1. punct de plecare al unei acţiuni, argumentaţii etc. ♢ idee de bază. 2. fiecare dintre primele două judecăţi ale unui silogism, din care se deduce concluzia. (< fr. prémisse, lat. praemissa)
(Marele dicţionar de neologisme)

premísă s. f., g.-d. art. premísei; pl. premíse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PREMÍSĂ s. 1. (LOG.) (înv.) protază. (~ într-un silogism.) 2. postulat. (O ~ emisă de cineva.)
(Dicţionar de sinonime)

PREMÍTE vb. v. arăta, indica, preciza, spune.
(Dicţionar de sinonime)