premuniţie

PREMUNÍŢIE, s.f. (Med.) Imunitate la altă infecţie a unui organism deja infectat. – Din fr. prémunition.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PREMUNÍŢIE s.f. 1. (Med.) Stare de rezistenţă la orice nouă infecţie a unui organism deja infectat; imunitate la infecţie. 2. Premoniţie (1) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. prémunition, cf. lat. praemunitio – apărare].
(Dicţionar de neologisme)

PREMUNÍŢIE s. f. 1. stare de imunitate la orice nouă infecţie bacteriană sau virală a unui organism deja infectat. 2. figură de stil de ordin retoric constând într-o precauţie menită să pregătească auditoriul faţă de ceea ce ar putea să-i displacă. (< fr. prémunition, lat. praemunitio)
(Marele dicţionar de neologisme)

premuníţie s. f., g.-d. art. premuníţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)