priceput dex - definiţie, sinonime, conjugare
PRICÉPE, pricép, vb. III. 1. Tranz. A înţelege, a pătrunde ceva cu mintea. ♦ Refl. (Reg.) A se dumeri, a se lămuri (asupra unui lucru). 2. Refl. A avea cunoştinţe într-o materie, într-un domeniu; a dovedi iscusinţă, îndemânare, experienţă într-o acţiune, într-o situaţie; a fi capabil, în stare să facă ceva. – Lat. percipere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PRICEPÚT, -Ă, pricepuţi, -te, adj. 1. Care are cunoştinţe numeroase, care are o pregătire temeinică într-un domeniu; capabil; iscusit, abil. ♦ Care exprimă pricepere, înţelepciune. 2. (Rar) Care poate fi (uşor) înţeles, pătruns cu mintea; accesibil inteligenţei. – V. pricepe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PRICÉPE pricép tranz. (esenţa lucrurilor, situaţii, evenimente) 1) A fi în stare să cuprindă cu mintea; a descifra prin raţionamente; a înţelege; a pătrunde. 2) A reuşi să însuşească prin activitatea gândirii; a înţelege; a sesiza; a concepe. /<lat. percipere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PRICÉPE mă pricép intranz. 1) A avea cunoştinţe suficiente într-un domeniu de activitate. 2) A da dovadă de iscusinţă; a fi în stare. /<lat. percipere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PRICEPÚ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A PRICEPE şi A SE PRICEPE. 2) (despre persoane) Care se orientează cu abilitate în viaţa cotidiană; care află aplicare oricăror lucruri sau situaţii; practic. /v. a (se) pricepe
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pricépe (pricép, pút), vb. – 1. A înţelege, a se dumeri, a-şi lua răspunderea. – 2. A savura, a aprecia. – Var. înv. precepe (şi der.). Lat. percĭpĕre (Philippide, Principii, 44; Puşcariu 1379; Candrea-Dens., 1443; REW 6399), cf. v. it. percevere, prov., cat. percebre, port. perceber. – Der. pricepere, s.f. (inteligenţă, judecată); priceput, adj. (inteligent, deştept; îndemînatic, dibaci; expert); nepriceput, adj. (greoi, neîndemînatic); precepătură, s.f. (înv., îndemînare).
(Dicţionarul etimologic român)

pricépe vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pricép; part. pricepút
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PRICÉPE vb. 1. v. dumeri. 2. v. înţelege. 3. a auzi, a înţelege. (Nu ~ să mă laşi în pace?) 4. a-şi explica, a înţelege. (Pur şi simplu nu ~ cum a dispărut.) 5. v. concepe, a înţelege. (Nu ~ cum s-a întâmplat astfel.) 6. a cunoaşte, a înţelege, a şti. (~ franceza?) 7. v. cunoaşte.
(Dicţionar de sinonime)

PRICÉPE vb. v. afla, cunoaşte, descoperi, desluşi, distinge, găsi, intui, înţelege, percepe, sesiza, şti.
(Dicţionar de sinonime)

PRICEPÚT adj. 1. v. îndemânatic. 2. abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic, meşter, (pop.) mehenghi, (înv. şi reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meşteşugăreţ, practic, (fam. fig.) breaz. (Un meseriaş ~.) 3. v. com-petent. 4. v. inteligent. 5. v. autorizat. 6. v. ex-perimentat.
(Dicţionar de sinonime)

PRICEPÚT adj. v. accesibil, inteligibil.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Priceput ≠ neiscusit, nepriceput, stângaci
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pr pri pric price pricep

Cuvinte se termină cu literele: ut put eput ceput iceput