primesc dex - definiţie, sinonime, conjugare
PRIMÍ, primesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua în posesiune sau a accepta ceea ce ţi se oferă, ţi se dă, ţi se datorează; a obţine, a căpăta; spec. a încasa. ♦ A-i fi atribuit un titlu, un rang etc. ♦ A lua cunoştinţă de o ştire, de o dispoziţie etc. ♦ A fi obiectul spre care se îndreaptă o acţiune sau care suferă efectele ei. 2. A se ocupa de un oaspete, a ieşi în întâmpinarea lui; p. ext. a oferi cuiva ospitalitate; a găzdui. ♦ A avea oaspeţi; a da o petrecere. ♦ A accepta vizita cuiva (în interes profesional, personal etc.); a acorda o audienţă. 3. A admite, a include, a încadra pe cineva într-o întreprindere, într-o instituţie, într-o organizaţie etc. ♦ A cuprinde, a îngloba, a include. 4. A consimţi la..., a fi de acord cu...; a accepta, a admite. ♦ A îmbrăţişa o teorie, o doctrină, o concepţie religioasă; a adera la... ♦ A manifesta o anumită atitudine faţă de cineva sau de ceva. – Din sl. priimati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PRIM//Í ~ésc tranz. 1) (obiecte) A lua în posesia sa (ca ceva dăruit, trimis, obţinut). ~ un colet. ~ felicitări. 2) (oaspeţi, vizitatori etc.) A introduce (benevol) în domeniul stăpânit; a lăsa sau a face să intre (undeva). 3) (despre persoane) A angaja în baza unei legislaţii; a încadra. 4) (despre fiinţe) A fi pus în situaţia de a suporta. ~ o admonestare. 5) (doleanţe, reclamaţii etc.) A recunoaşte ca fiind valabil; a admite. /
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

primí (primésc, primít), vb. – A lua, a accepta, a admite. – Var. înv. priimi. Sl. prijęti, priimą (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291; Iordan, Dift., 139), cf. sb., cr., slov. primiti. – Der. primire, s.f. (recepţie); primitor, adj. (ospitalier; s.m., destinatar); primiinţă, s.f. (înv., recepţie).
(Dicţionarul etimologic român)

PRIMI- v. prim (3) [în DN].
(Dicţionar de neologisme)

PRIMI-/PRIMO- elem. „întâi, iniţial”. (< fr. primi-, primo-, cf. lat. primus)
(Marele dicţionar de neologisme)

primí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. primésc, imperf. 3 sg. primeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. primeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PRIMÍ vb. I. 1. v. încasa. 2. a încasa, a ridica. (Şi-a ~ drepturile de autor.) 3. a încasa, a vedea. (N-am ~ chiria de la el de un an.) 4. v. căpăta. 5. a căpăta, a dobândi, a obţine, (înv. şi reg.) a prânde, (înv.) a isprăvi, (fam. fig.) a pupa. (A ~ ceva în dar; a ~ învoire; a ~ ajutorul solicitat.) 6. v. obţine. 7. v. recepţiona. 8. v. afla. II. 1. v. admite. 2. v. coopta. 3. a accepta, a admite, a împărtăşi. (Nu ~ opiniile lui.) 4. v. consimţi. 5. v. aproba. 6. v. adopta. 7. v. angaja. 8. v. găzdui. 9. a lua. (L-a ~ în gazdă.) III. v. întâmpina.
(Dicţionar de sinonime)

PRIMÍ vb. v. aliena, înnebuni, prii, sminti, ticni.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A primi ≠ a alunga, a da, a refuza, a respinge
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pr pri prim prime primes

Cuvinte se termină cu literele: sc esc mesc imesc rimesc