primul dex - definiţie, sinonime, conjugare
PRIM1, primuri, s.n. (Reg.) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. – Din magh. prém.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PRÍM//UL ~a (~ii,~ele) num. ord. şi substantival (în opoziţie cu ultimul) Care ocupă locul indicat în ordinea numărării de numărul unu; cu care se începe enumerarea; care precede pe al doilea; întâi. ♢ În ~ rând întâi de toate. /<lat. primus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

prim (prímuri), s.n. – Bordură, ceapraz, firet. – Var. primă „panglică”. Mag. prém (Cihac, II, 292). În Trans.
(Dicţionarul etimologic român)

prim (garnitură de blană) s. n., pl. prímuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PRIM s. (reg.) primblătură. (~ aplicat pe marginea bundiţei.)
(Dicţionar de sinonime)

PRIMUL MERIDIÁN s. v. meridian de origine.
(Dicţionar de sinonime)

PRÍMUL num. întâiul. (A ajuns acolo ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Primulultimul
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pr pri prim primu

Cuvinte se termină cu literele: ul mul imul rimul