pripășit

PRIPĂŞÍ, pripăşesc, vb. IV. 1. Refl. A se stabili undeva sau pe lângă cineva (venind din altă parte); a se oploşi, a se aciua. 2. Tranz. A lua şi a ţine pe lângă sine; a adăposti. – Din pripas.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PRIPĂŞÍT¹ s.n. Faptul de a se pripăşi. – V. pripăşi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PRIPĂŞÍT², -Ă, pripăşiţi, -te, adj. Care s-a stabilit undeva sau pe lângă cineva (venind din altă parte); aciuat. – V. pripăşi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PRIPĂŞ//Í ~ésc tranz. A face să se pripăşească; a oferi adăpost; a aciua; a oploşi; a adăposti. /Din pripas
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PRIPĂŞ//Í mă ~ésc intranz. (despre fiinţe pribege) A-şi găsi adăpost; a se aciua; a se oploşi. /Din pripas
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pripăşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pripăşésc, imperf. 3 sg. pripăşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pripăşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PRIPĂŞÍ vb. a se aciua, a se cuibări, a se oploşi, (rar) a se rătăci, (înv. şi reg.) a se lipi, (reg.) a se agesti, a se închiorchioşa, (înv.) a se sprijini. (S-a ~ acolo de nu se ştie unde.)
(Dicţionar de sinonime)

PRIPĂŞÍ vb. v. adăposti, găzdui, primi.
(Dicţionar de sinonime)

PRIPĂŞÍT adj., s. 1. adj. aciuat, oploşit. (Un om ~.) 2. adj., s. v. străin.
(Dicţionar de sinonime)