privesc dex - definiţie, sinonime, conjugare
PRIVÍ, privesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. şi refl. recipr. A-şi îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. ♢ Expr. (Tranz.) A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. 2. Tranz. şi refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. 3. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competenţa cuiva. ♢ Expr. În (ceea) ce priveşte... = în privinţa..., cu privire la..., relativ la... – Cf. sl. p r a v i t i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PRIV//Í ~ésc 1. tranz. 1) A supune unei examinări cu ajutorul văzului; a se uita. ♢ ~ cu coada ochiului (pe cineva) a se uita pe furiş la cineva. A nu ~ cu ochi buni a dezaproba. 2) A supune unui examen cu ajutorul raţiunii. ~ problema sub toate aspectele. 3) (situaţii, lucruri, acţiuni etc.) A interpreta într-un anumit fel. 4) numai la pers. 3 A avea în vedere; a interesa. Aceasta te ~eşte doar pe dumneata. ♢ In ceea ce ~eşte (sau cât ~eşte) în privinţa; referitor la. 2. intranz. A-şi orienta văzul pentru a percepe; a se uita. /<sl. praviti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PRIV//Í mă ~ésc intranz. A-şi reflecta imaginea (ca într-o oglindă); a se oglindi. /<sl. praviti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

priví (privésc, privít), vb. – 1. A se uita la ceva. – 2. A considera, a judeca. – 3. A se referi la, a fi în legătură. – - Var. înv. previ, prăvi. Origine incertă. Pare să derive din sl. priviti „a (se) (ră)suci” (Tiktin), cf. bg., sb., slov. priviti „a (se) (ră)suci”, caz în care s-ar înţelege că expresia este eliptică, în loc de „a întoarce privirea”. Celelalte explicaţii nu sînt mai clare: din sl. prividĕti „a se uita” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 294), dificil fonetic; din sl. praviti „a dirija” (Candrea); din sl. prijaciti „a (se) arăta” (Scriban). Der. priveală (var. Mold. privală), s.f. (uitătură; aruncătură de ochi, vedere; evidenţă, spectacol, vedenie); privelişte, s.f. (spectacol, vedere, perspectivă); privinţă, s.f. (punct de vedere, consideraţie, relaţie, înv., intenţie); privire, s.f. (vedere, uitătură; înv., punct de vedere; înv., spectacol); privitor, adj. (care priveşte; relativ; s.m., spectator); privitură, s.f. (uitătură).
(Dicţionarul etimologic român)

priví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. privésc, imperf. 3 sg. priveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. priveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PRIVÍ vb. 1. a scruta, a se uita, (înv.) a cerca. (~ în zare.) 2. a se uita, (pop.) a se căuta. (Se ~ în oglindă.) 3. a urmări, a vedea, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 4. v. vedea. 5. v. referi. 6. v. interesa.
(Dicţionar de sinonime)

PRIVÍ vb. v. analiza, cadra, cădea, cerceta, cuveni, examina, investiga, observa, percepe, remarca, reţine, sesiza, studia, trebui, urmări, vedea, zări.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pr pri priv prive prives

Cuvinte se termină cu literele: sc esc vesc ivesc rivesc