privitoare
[Sinonime]
PRIVITÓR, -OÁRE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care priveşte, care se uită la cineva sau la ceva. ♢ Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce priveşte..., în privinţa...; asupra, despre. ♦ (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. – Privi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PRIVIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) şi adverbial (urmat de prepoziţia la) Care se referă, se raportează; în privinţa; referitor. /a privi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PRIVIT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care priveşte. 2) Persoană care asistă la un spectacol; spectator. /a privi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
privitór adj. m., s. m., pl. privitóri; f. sg. şi pl. privitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PRIVITÓR s. v. iscoadă, spion.
(Dicţionar de sinonime)
PRIVITÓR s., adj. 1. s. v. spectator. 2. adj. referitor, relativ. (Documente ~oare la Moldova.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PRIVIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) şi adverbial (urmat de prepoziţia la) Care se referă, se raportează; în privinţa; referitor. /a privi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
privitór adj. m., s. m., pl. privitóri; f. sg. şi pl. privitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PRIVITÓR s. v. iscoadă, spion.
(Dicţionar de sinonime)
PRIVITÓR s., adj. 1. s. v. spectator. 2. adj. referitor, relativ. (Documente ~oare la Moldova.)
(Dicţionar de sinonime)