PROFÉSOR, -OÁRĂ, profesori, -oare, s.m. şi f. Persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ (în şcoală). ♦ (Impr.) Învăţător. ♦ P. gener. Persoană care îndrumă, educă, învaţă pe cineva. [Acc. şi: profesór] – Din fr. professeur, germ. Professor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PROFES//ÓR ~oáră (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care predă o materie de studiu (într-o şcoală, într-o universitate, etc.), având o pregătire specială. 2) Persoană având cel mai înalt titlu conferit cadrelor didactice universitare. [Acc. şi profesór] /<fr. professeur, germ. Professor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PROFÉSOR, -OÁRĂ s.m. şi f. Persoană cu o pregătire specială care predă o materie de specialitate la o şcoală sau în învăţământul universitar. [Acc. şi profesór. / < fr. professeur, it. professore].
(Dicţionar de neologisme)
PROFÉSOR/PROFESÓR, -OÁRĂ s. m. f. persoană cu o pregătire specială care predă un obiect de învăţământ într-un domeniu al ştiinţei, al artei etc. o ~ universitar = cel mai înalt grad didactic în învăţământul superior, titularul unei catedre. (< fr. professeur, germ. Professor)
(Marele dicţionar de neologisme)
profésor/profesór s. m., pl. profésori/profesóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PROFESÓR s. dascăl, (livr.) magistru, (fam.) prof, (peior.) belfer. (În liceu am avut un ~ de istorie minunat.)
(Dicţionar de sinonime)
PROFESORÍE s. v. profesorat.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PROFES//ÓR ~oáră (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care predă o materie de studiu (într-o şcoală, într-o universitate, etc.), având o pregătire specială. 2) Persoană având cel mai înalt titlu conferit cadrelor didactice universitare. [Acc. şi profesór] /<fr. professeur, germ. Professor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PROFÉSOR/PROFESÓR, -OÁRĂ s. m. f. persoană cu o pregătire specială care predă un obiect de învăţământ într-un domeniu al ştiinţei, al artei etc. o ~ universitar = cel mai înalt grad didactic în învăţământul superior, titularul unei catedre. (< fr. professeur, germ. Professor)
(Marele dicţionar de neologisme)
profésor/profesór s. m., pl. profésori/profesóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PROFESÓR s. dascăl, (livr.) magistru, (fam.) prof, (peior.) belfer. (În liceu am avut un ~ de istorie minunat.)
(Dicţionar de sinonime)
PROFESORÍE s. v. profesorat.
(Dicţionar de sinonime)