pronație dex - definiţie, sinonime, conjugare

pronație

PRONÁŢIE, pronaţii, s.f. 1. Mişcare de rotaţie pe care mâna şi antebraţul le execută din afară către interior. 2. (Med.) Poziţie aplecată. – Din fr. pronation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PRONÁŢIE s.f. 1. Mişcare de rotaţie a antebraţului şi a mâinii, astfel încât degetul mare se apropie de corp. 2. Poziţie aplecată. [Gen. -iei. / < fr. pronation, cf. lat. pronatio < pronare – a se închina la zeii pământului].
(Dicţionar de neologisme)

PRONÁŢIE s. f. 1. mişcare de răsucire a mâinii spre interior (cu podul palmei în jos). 2. poziţie aplecată. (< fr. pronation, lat. pronatio)
(Marele dicţionar de neologisme)

pronáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. pronáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. pronáţiei; pl. pronáţii, art. pronáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pr pro pron prona pronat

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie natie onatie