pronume
[Sinonime]
PRONÚME, pronume, s.n. 1. (Gram.) Parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv. 2. (Prin confuzie) Prenume. – Din lat. pronomen, fr. pronom (după nume).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PRONÚME ~ n. 1) gram. Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce ţin locul unor nume. 2) înv. reg. v. PRENUME. /<lat. pronomen, fr. pronom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
pronúme (pronúme), s.n. – 1. Parte de vorbire care ţine locul unui substantiv. – 2. Nume (de familie). – Fr. pronom, tratat după paralelismul nom – nume (după opinia neverosimilă a lui Tiktin, rom. ar fi un calc din rus. prozvanie). Cel de al doilea sens este rezultatul unei duble confuzii, a fr. pronom cu prénom, şi sensul de „nume de botez” cu cel de „supranume”; pentru care unii purişti recomandă forma prenume, s.n., care se foloseşte numai pentru prenumele latine.
(Dicţionarul etimologic român)
PRONÚME1 s.n. v. prenume.
(Dicţionar de neologisme)
PRONÚME2 s.n. (Gram.) Parte de vorbire care substituie un substantiv sau alt nume. [Cf. lat. pronomen, fr. pronom].
(Dicţionar de neologisme)
PRONÚME s. n. parte de vorbire flexibilă care substituie un substantiv. (< lat. pronomen, după fr. pronom)
(Marele dicţionar de neologisme)
pronúme s. n., pl. pronúme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PRONÚME s. v. nume de botez, nume mic, prenume.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PRONÚME ~ n. 1) gram. Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce ţin locul unor nume. 2) înv. reg. v. PRENUME. /<lat. pronomen, fr. pronom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
PRONÚME1 s.n. v. prenume.
(Dicţionar de neologisme)
PRONÚME2 s.n. (Gram.) Parte de vorbire care substituie un substantiv sau alt nume. [Cf. lat. pronomen, fr. pronom].
(Dicţionar de neologisme)
PRONÚME s. n. parte de vorbire flexibilă care substituie un substantiv. (< lat. pronomen, după fr. pronom)
(Marele dicţionar de neologisme)
pronúme s. n., pl. pronúme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PRONÚME s. v. nume de botez, nume mic, prenume.
(Dicţionar de sinonime)