protoni
[Sinonime]
PROTÓN, protoni, s.m. Particulă elementară stabilă cu sarcină electrică pozitivă, care constituie nucleul atomului de hidrogen. – Din fr. proton.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PROTÓN ~i m. fiz. chim. Particulă elementară stabilă cu sarcină electrică pozitivă din componenţa nucleului atomic. /<fr. proton
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PROTÓN s.m. Particulă elementară încărcată cu electricitate pozitivă, care intră în compoziţia nucleului atomic. [Cf. fr. proton, germ. Proton].
(Dicţionar de neologisme)
PROTÓN s. m. particulă elementară stabilă, cu masă mult mai mare decât a electronului şi sarcina electrică egală în valoarea absolută cu a acestuia, dar pozitivă. (< fr. proton)
(Marele dicţionar de neologisme)
protón s. m., pl. protóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PROTÓN adj. v. protonic.
(Dicţionar de sinonime)
PROTÓN s. (FIZ.) ion de hidrogen.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PROTÓN ~i m. fiz. chim. Particulă elementară stabilă cu sarcină electrică pozitivă din componenţa nucleului atomic. /<fr. proton
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PROTÓN s. m. particulă elementară stabilă, cu masă mult mai mare decât a electronului şi sarcina electrică egală în valoarea absolută cu a acestuia, dar pozitivă. (< fr. proton)
(Marele dicţionar de neologisme)
protón s. m., pl. protóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PROTÓN adj. v. protonic.
(Dicţionar de sinonime)
PROTÓN s. (FIZ.) ion de hidrogen.
(Dicţionar de sinonime)