prozelită dex - definiţie, sinonime, conjugare

prozelită

prozelit prozelită
PROZELÍT, -Ă, prozeliţi, -te, s.m. şi f. Persoană convertită de curând la o credinţă, la o doctrină etc.; adept nou (şi înflăcărat) al unei credinţe, al unei doctrine etc. – Din fr. prosélyte, lat. proselytus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PROZELÍ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) rel. Persoană convertită de curând la o altă credinţă; neofit. 2) Adept nou şi înflăcărat al unei doctrine sau concepţii; neofit. /<fr. prosélyte, lat. proselytus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PROZELÍT, -Ă s.m. şi f. Cel convertit de curând la o religie, la o doctrină etc.; adept nou şi înflăcărat. [< fr. prosélyte, cf. lat. proselytus, gr. proselytos].
(Dicţionar de neologisme)

PROZELÍT, -Ă s. m. f. cel convertit de curând la o credinţă, la o ideologie, doctrină etc. (< fr. prosélyte, lat. proselytus, gr. proselytos)
(Marele dicţionar de neologisme)

prozelít s. m., pl. prozelíţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

prozelítă s. f., pl. prozelíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pr pro proz proze prozel

Cuvinte se termină cu literele: ta ita lita elita zelita