PRUNDIŞÓR, prundişoare, s.n. Prunduleţ. – Prund + suf. -işor.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
prundişór s. n., pl. prundişoáre(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:PRUNDIŞÓR s. prunduleţ, (reg.) prunduiaş, prunduţ.(Dicţionar de sinonime)