psihastenic

PSIHASTÉNIC, -Ă, psihastenici, -ce, s.m. şi f. Persoană care suferă de psihastenie. – Din fr. psychasthénique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PSIHASTÉNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de psihastenie; propriu psihasteniei. 3) şi substantival Care suferă de psihastenie. /<fr. psychasthénique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PSIHASTÉNIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de psihastenie. [< fr. psychasthénique].
(Dicţionar de neologisme)

PSIHASTÉNIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de psihastenie. (< fr. psychasthénique)
(Marele dicţionar de neologisme)

psihasténic s. m. (sil. mf. psih-), pl. psihasténici
(Dicţionar ortografic al limbii române)