psihologei

PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, s.m. şi f. 1. Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza şi de a analiza viaţa sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. – Din fr. psychologue.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PSIHOLÓ//G ~gă (~gi, ~ge) m. şi f. 1) Specialist în psihologie. 2) Persoană care cunoaşte psihicul omenesc. /<fr. psychologue
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PSIHOLÓG, -Ă s.m. şi f. 1. Observator fin al caracterului omenesc; cunoscător al firii omului. 2. Specialist în psihologie. [< fr. psychologue].
(Dicţionar de neologisme)

PSIHOLÓG, -Ă s. m. f. 1. observator fin, bun cunoscător al sufletului omenesc. 2. specialist în psihologie. (< fr. psychologue)
(Marele dicţionar de neologisme)

psihológ s. m., pl. psihológi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

psihológă s. f., g.-d. art. psihológei; pl. psihológe
(Dicţionar ortografic al limbii române)