psihotehnică dex - definiţie, sinonime, conjugare

psihotehnică

psihotehnică psihotehnic
PSIHOTÉHNICĂ s.f. Ramură a psihologiei care studiază problemele activităţii oamenilor sub aspectul practic, aplicativ. – Din fr. psychotechnique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PSIHOTÉHNICĂ f. Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul orientării profesionale şi al organizării muncii, având la bază experimentele psihologice şi cele psihofiziologice. /<fr. psychotechnique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PSIHOTÉHNI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de psihotehnică; propriu psihotehnicii. /<fr. psychotechnique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PSIHOTÉHNICĂ s.f. Disciplină care studiază problemele activităţii oamenilor (orientarea profesională, organizarea muncii etc.) pe baza datelor psihofiziologiei şi ale psihologiei experimentale. [Gen. -cii. / < fr. psychotechnique].
(Dicţionar de neologisme)

PSIHOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la psihotehnică. II. s. f. ramură a psihologiei care studiază problemele activităţii oamenilor, utilizând un ansamblu de metode ale psihometriei (teste, aparate etc.). (< fr. psychotechnique)
(Marele dicţionar de neologisme)

psihotéhnică s. f., g.-d. art. psihotéhnicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ps psi psih psiho psihot

Cuvinte se termină cu literele: ca ica nica hnica ehnica