ptiu
PTÍU interj. (Pop.) Cuvânt care sugerează acţiunea de a scuipa şi care exprimă dispreţ, dezgust sau mirare în faţa unui lucru neaşteptat. – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PTIU interj. pop. (se foloseşte pentru a exprima nemulţumire, supărare, scârbă, necaz, dispreţ, mirare etc.). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PTIU interj. Cuvânt care exprimă dezgust, dispreţ sau mirare, surprindere etc.
(Dicţionarul limbii române contemporane)
ptiu interj. – Reproduce zgomotul de scuipat şi exprimă ideea de dispreţ. Creaţie expresivă, cf. ngr. πτύω „a scuipa”.
(Dicţionarul etimologic român)
ptiu interj. [-tiu pron. -tiu]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PTIU interj. pop. (se foloseşte pentru a exprima nemulţumire, supărare, scârbă, necaz, dispreţ, mirare etc.). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române contemporane)
ptiu interj. – Reproduce zgomotul de scuipat şi exprimă ideea de dispreţ. Creaţie expresivă, cf. ngr. πτύω „a scuipa”.
(Dicţionarul etimologic român)
ptiu interj. [-tiu pron. -tiu]
(Dicţionar ortografic al limbii române)