PUFNÍ, pufnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre fiinţe) A expira pe nări cu zgomot, scurt şi sacadat (din cauza oboselii, a mâniei, a nemulţumirii). ♢ Expr. A pufni în (sau de) râs sau (tranz.) a-l pufni pe cineva râsul = a izbucni într-un râs brusc şi zgomotos. 2. (Despre maşini) A da afară cu zgomot, scurt şi sacadat, aburi, gaze, fum; (despre aburi, gaze, fum) a izbucni, a ieşi cu zgomot. – Puf1 + suf. -ni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PUFN//Í ~ésc intranz. 1) (despre fiinţe) A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a pufăi. ♢ ~ în (sau de) râs a izbucni în râs. 2) (despre maşini) A evacua brusc şi cu putere aburi, gaze sau fum, producând un zgomot caracteristic. 3) A ieşi cu zgomot de sub presiune. /puf + suf. ~ni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
pufní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pufnésc, imperf. 3 sg. pufneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pufneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PUFNÍ vb. v. izbucni.
(Dicţionar de sinonime)
PUFNÍ vb. v. fuma.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PUFN//Í ~ésc intranz. 1) (despre fiinţe) A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a pufăi. ♢ ~ în (sau de) râs a izbucni în râs. 2) (despre maşini) A evacua brusc şi cu putere aburi, gaze sau fum, producând un zgomot caracteristic. 3) A ieşi cu zgomot de sub presiune. /puf + suf. ~ni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PUFNÍ vb. v. izbucni.
(Dicţionar de sinonime)
PUFNÍ vb. v. fuma.
(Dicţionar de sinonime)