A PUFĂ//Í ~iésc intranz. 1) (despre fiinţe) A respira cu zgomot, suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a pufni. 2) (despre fumători) A fuma expirând cu zgomot fumul. ~ din lulea. 3) (despre locomotive) A evacua brusc şi cu intermitenţe aburul aflat sub presiune, producând zgomot; a face „puf-puf”. /puf + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
Sinonime:
PUFĂÍ vb. 1. a pâcâi, (reg.) a pâşcâi. (~ din lulea.) 2. v. gâfâi.
(Dicţionar de sinonime)
PUFĂÍ vb. v. fuma.
(Dicţionar de sinonime)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
Sinonime:
PUFĂÍ vb. 1. a pâcâi, (reg.) a pâşcâi. (~ din lulea.) 2. v. gâfâi.
(Dicţionar de sinonime)
PUFĂÍ vb. v. fuma.
(Dicţionar de sinonime)