purtata dex - definiţie, sinonime, conjugare
PURTÁT1 s.n. 1. (Pop.) Fel, mod de a se îmbrăca; port. 2. Utilizare, întrebuinţare. 3. Conduită, purtare, comportare. – V. purta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PURTÁT2, -Ă, purtaţi, -te, adj., s.f. art. 1. Adj. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experienţă. 3. S.f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se executa acest dans. – V. purta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PURTÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A PURTA. 2) (despre obiecte, mai ales de îmbrăcăminte sau de încălţăminte) Care s-a uzat în urma folosirii îndelungate. 3) (despre persoane) Care a călătorit mult şi a văzut multe; umblat. /v. a (se) purta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

purtát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

purtáta (dans) s. f. art.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PURTÁT adj. folosit, uzat, vechi. (Haine ~.)
(Dicţionar de sinonime)

PURTÁT s. folosire, întrebuinţare, purtare, uzură. (De atâta ~, pantalonii erau rupţi.)
(Dicţionar de sinonime)

PURTÁT s. v. cârmuire, comportament, com-portare, conducere, conduită, dirigu-ire, domnie, guvernare, îmbrăcăminte, port, purtare, stăpânire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pu pur purt purta purtat

Cuvinte se termină cu literele: ta ata tata rtata urtata