părinție
[Sinonime]
PĂRINŢÍE, părinţii, s.f. (Rar) Calitatea de tată, de părinte (2); părinţenie. ♢ Loc. adv. Cu părinţie = părinteşte. – Părinte + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
părinţíe s. f., art. părinţía, g.-d. art. părinţíei; pl. părinţíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PĂRINŢÍE s. v. moşie, paternitate.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
părinţíe s. f., art. părinţía, g.-d. art. părinţíei; pl. părinţíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PĂRINŢÍE s. v. moşie, paternitate.
(Dicţionar de sinonime)