păzeşte dex - definiţie, sinonime, conjugare
PĂZÍ, păzesc, vb. IV. 1. Tranz. A fi însărcinat sau a-şi propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranţă, să nu fugă, să nu dispară etc.; a străjui. ♢ Expr. (Fam.) Ce păzeşti (aici)? = ce urmăreşti? ce faci? cu ce-ti pierzi timpul? 2. Tranz. şi refl. A (se) feri, a (se) apăra (de o primejdie). ♢ Expr. (absol.) Doamne păzeşte! = a) Doamne fereşte! vai de mine!; b) nicidecum, cu nici un preţ, deloc. ♦ (La imperativ, uneori cu suprimarea pron. refl; pop. şi fam.) Dă-te la o parte! fereşte-te! ♢ Expr. (Refl.) Să te păzeşti, Pârleo! = bagă de seamă! ţine-te bine! (Tranz.; fam.) A lua (pe cineva) la trei păzeşte = a lua la zor, a mustra (pe cineva). (Fam.) A o lua la trei păzeşte = a fugi. 3. Tranz. A avea grijă, a se ocupa (de cineva sau ceva); a îngriji, a supraveghea. ♢ Expr. A-ţi păzi gura (sau limba) = a tăcea sau a vorbi cu prudenţă, a nu spune ceea ce nu trebuie. ♦ (Pop.) A întreţine, a alimenta focul. 4. Tranz. (Înv. şi reg.) A pândi, a urmări momentul potrivit, sosirea sau trecerea cuiva. 5. Tranz. (Înv. şi pop.) A respecta, a îndeplini o poruncă, un angajament etc. ♢ Expr. A-şi păzi treaba = a-şi vedea de treabă; a fi prudent, rezervat. A-şi păzi calea (sau drumul) = a-şi vedea de drum; a nu se lăsa ispitit de alte interese. A păzi drumul (sau drumurile) = a umbla haimana. 6. Tranz. (Înv.) A păstra, a menţine (în aceeaşi stare); a întreţine. [Imper. sg. şi: (fam.) păzea] – Din sl. paziti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PĂZ//Í ~ésc tranz. 1) (persoane, lucruri, bunuri materiale etc.) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a supraveghea; a veghea; a proteja; a ocroti; a apăra. 2) rar (reguli, norme, legi etc.) A traduce cu stricteţe în viaţă; a îndeplini întocmai; a respecta. 3) înv. (persoane) A urmări pe ascuns. 4) (persoane, lucruri) A apăra pe toate căile (punând la adăpost); a feri. ♢ Păzea! fereşte! dă-te la o parte. De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi de-ar şti omul ce primejdie îl aşteaptă, s-ar feri la timp de ea. ~ ca lumina ochilor (sau ca ochii din cap) a păstra cu multă grijă, cu sfinţenie (ca pe un lucru sfânt). A lua la trei păzeşte a dojeni aspru; a lua la trei parale. /<sl. paziti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

păzí (păzésc, păzít), vb. – 1. A străjui, a observa. – 2. A face de gardă. – 3. A proteja, a apăra. Mr. păzire, megl. păzǫs. Sl. paziti „a urmări atent” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 551; Tiktin), cf. bg. pazja „a alimenta”, slov. paziti „a avea grijă”. – Der. pază, s.f. (gardă; supraveghere; protecţie); păzitor, s.m. (paznic, gardian, strajă); păzitură, s.f. (Trans., aliment, mîncare), pentru semantismul căruia cf. bg.; paznic, s.m. (gardă, strajă). – Din rom. provine bg. pazitor (Miklosich, Bulg., 130; Miklosich, Fremdw., 117).
(Dicţionarul etimologic român)

păzí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. păzésc, imperf. 3 sg. păzeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. păzeáscă; imper. 2 sg. păzéşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

trei-păzéşte s. n. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PĂZÍ vb. 1. a străjui, a supraveghea, a veghea, (înv. şi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetăţii.) 2. a supraveghea, (înv. şi reg.) a griji, (reg.) a pândi. (A ~ oile.) 3. v. veghea. 4. v. apăra. 5. v. feri. 6. a evita, a se feri, a ocoli, (înv.) a se îndupleca. (Se ~ să facă un anumit lucru.)
(Dicţionar de sinonime)

PĂZÍ vb. v. face, frecventa, găti, grăbi, iscodi, iuţi, îndeplini, menţine, observa, onora, păstra, pândi, pregăti, prepara, priveghea, respecta, spiona, ţine, urmări, zori.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa paz paze pazes pazest

Cuvinte se termină cu literele: te ste este zeste azeste