râmătură

RÂMĂTÚRĂ, râmături, s.f. Loc unde a râmat un porc; pământ scormonit de un porc. – Râma + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RÂMĂTÚR//Ă ~i f. Loc unde a râmat un porc. /a râma + suf. ~ătură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

râmătúră s. f., g.-d. art. râmătúrii; pl. râmătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)