râvnire dex - definiţie, sinonime, conjugare
RÂVNÍ, râvnesc, vb. IV. 1. Intranz. şi tranz. A simţi un imbold puternic spre un lucru, a dori din toată inima, a jindui să ajungă la ceva, să posede ceva; a aspira, a năzui. ♦ A dori să-şi însuşească un lucru străin; a invidia. 2. Refl. (Rar) A se înflăcăra pentru cineva sau ceva. [Var.: (reg.) râmní vb. IV] – Din sl. rĩvĩnovati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RÂVN//Í ~ésc 1. tranz. A dori ceva cu ardoare; a jindui; a pofti. 2. intranz. A dori acapararea unor bunuri străine; a jindui. /<sl. rivinovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

râvní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. râvnésc, imperf. 3 sg. râvneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. râvneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RÂVNÍ vb. 1. v. jindui. 2. v. ahtia. 3. v. dori. 4. a jindui, a tânji. (~ după un alt mod de viaţă.) 5. v. lăcomi.
(Dicţionar de sinonime)

RÂVNÍ vb. v. amărî, descânta, face, fermeca, indispune, invidia, îndurera, întrista, meni, mâhni, necăji, pizmui, supăra, ursi, vrăji.
(Dicţionar de sinonime)

RÂVNÍRE s. v. aspiraţie, chef, ciudă, cre-dinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, dispoziţie, dor, dorinţă, evlavie, gelozie, gust, invidie, năzuinţă, necaz, pică, pietate, pioşenie, piozitate, pizmă, plac, plăcere, poftă, pornire, ranchiună, re-ligiozitate, râvnă, smerenie, tendinţă, vis, voie, voinţă, vrere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rav ravn ravni ravnir

Cuvinte se termină cu literele: re ire nire vnire avnire