răcar

RĂCÁR, răcari, s.m. (Rar) Bărbat care prinde sau vinde raci. – Rac + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

răcár s. m., pl. răcári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

răcár, răcári, s.m. (înv.) 1. bărbat care prinde sau vinde raci. 2. scutelnic care aducea stăpânilor o sută de raci pe săptămână.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)