RĂDĂCINÓS, -OÁSĂ, rădăcinoşi, -oase, adj., s.f. 1. Adj. (Despre plante) Cu rădăcini mari sau mai multe. 2. S.f. (La pl.) Grup de plante cultivate pentru producerea rădăcinilor, care sunt utilizate în alimentaţia omului, în industrie sau ca furaje; (şi la sg.) plantă din acest grup. – Rădăcină + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RĂDACIN//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) (despre plante) Care are (multe) rădăcini; cu (multe) rădăcini. /rădăcină + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
rădăcinós adj. m., pl. rădăcinóşi; f. sg. rădăcinoásă, pl. rădăcinoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rădăcinoáse s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RĂDACIN//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) (despre plante) Care are (multe) rădăcini; cu (multe) rădăcini. /rădăcină + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rădăcinoáse s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)