răgace dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂGÁCE, răgace, s.f. (Entom.) Rădaşcă. – Din bg., scr. rogač.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RAGÁCI, ragace, s.n. Unealtă în formă de cleşte cu coadă lungă, folosită la pescuit. – Din rus. rogač.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

răgáce (răgáce), s.f. – Rădaşcă (Lucanus cervus). – Var. răgaci, Trans. rugaci, rugace. Sl., cf. bg., sb., slov., rus. rogačĭ, ceh. roháč, din sl. rogŭ „corn” (Cihac, II, 303; Conev 52), sl. rogatŭ „cornut”. Este dubletul lui rădaşcă (var. rodaşcă, rudaşcă, caradaşcă), s.f. (boul-lui-Dumnezeu), cu schimb. cons. greu de explicat. – Der. radăşcat, adj. (cu coarne ca de rădaşcă).
(Dicţionarul etimologic român)

răgáce s. f., g.-d. art. răgácei; pl. răgáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ragáci s. n., pl. ragáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂGÁCE s. v. rădaşcă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rag raga ragac

Cuvinte se termină cu literele: ce ace gace agace