răritură dex - definiţie, sinonime, conjugare

răritură

[Sinonime]
RĂRITÚRĂ, rărituri, s.f. Loc rămas liber între obiecte aşezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoşi unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei ţesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂRITÚRĂ rărituri f. 1) Loc liber rămas între obiecte aşezate rar. 2) Defect sau uzură a unei ţesături care este într-un loc mai rară. /a (se) rări + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răritúră s. f., g.-d. art. răritúrii; pl. răritúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂRITÚRĂ s. 1. destrămătură, (pop.) stramă, strămătură. (O ~ la un pulover.) 2. v. lătunoaie, (reg.) cărare, strungă. (~ într-o ţesătură.) 3. rarişte, (pop.) răriş, (reg.) răret, rărime. (Se odihnea într-o ~ de pădure.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rar rari rarit raritu

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura ritura