răsăritor

RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar; despre aştri) Care răsare, care este în curs de a răsări. – Răsări + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂSĂRIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar (despre aştri) Care răsare; care este în curs de a răsări. /a răsări + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răsăritór adj. m., pl. răsăritóri; f. sg. şi pl. răsăritoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)