răsplătire dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂSPLĂTÍ, răsplătesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o recompensă, o plată (materială sau morală) pentru ceea ce a făcut; a recompensa. ♦ A despăgubi. 2. (Rar) A plăti pentru altul, a ispăşi. – Din bg. răzplatja, scr. rasplatiti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂSPLĂTÍRE, răsplătiri, s.f. Acţiunea de a răsplăti şi rezultatul ei; recompensare, recompensă. – V. răsplăti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RĂSPLĂT//Í ~ésc tranz. 1) (datorii, servicii etc.) A întoarce înapoi. 2) (pagube, prejudicii) A plăti atât cât costă; a despăgubi; a compensa; a repara. 3) (fapte de rea-credinţă) A trata cu răsplata cuvenită; a răzbuna. /răs- + a plăti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE RĂSPLĂT//Í mă ~ésc intranz. 1) A răsplăti manifestând un interes deosebit. 2) A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior; a se răfui; a se socoti. /răs- + a plăti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răsplătí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răsplătésc, imperf. 3 sg. răsplăteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răsplăteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

răsplătíre s. f., g.-d. art. răsplătírii; pl. răsplătíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂSPLĂTÍ vb. 1. v. recompensa. 2. a compensa, a despăgubi, (înv. şi pop.) a mulţumi, (prin Transilv.) a potoli, (înv.) a dezdăuna. (L-a ~ pentru paguba suferită.) 3. v. răscumpăra. 4. v. pedepsi.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSPLĂTÍ vb. v. ispăşi, îndura, pedepsi, plăti, răzbuna.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSPLĂTÍRE s. v. recompensare.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSPLĂTÍRE s. v. pedeapsă, plată, răsplată, recompensă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra ras rasp raspl raspla

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire atire latire