răsturna dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂSTURNÁ, răstórn, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a deplasa un corp din poziţia lui normală, făcându-l să cadă într-o parte sau să ajungă cu susul în jos. ♢ Expr. A răsturna brazda = a tăia brazda cu plugul; p. ext. a ara. ♦ A întoarce (un recipient) cu fundul în sus pentru a face să cadă sau să curgă conţinutul; a vărsa. ♢ Expr. A răsturna pe gât = a bea repede, pe nerăsuflate. 2. Tranz. A culca la pământ, a prăvăli, a doborî. ♦ Tranz. şi refl. (Despre oameni) A face să cadă sau a cădea dintr-un scaun, dintr-un fotoliu etc. 3. Tranz. Fig. A înlătura dintr-o situaţie înaltă, a scoate dintr-un post de conducere, a da jos de la putere. ♦ A distruge o situaţie, o poziţie, un plan, o concepţie. 4. Refl. A sta sau a se aşeza într-o poziţie comodă, cu spatele sprijinit de ceva; p. ext. a se culca. – Răs- + turna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RĂSTURNÁ răstórn tranz. 1) A face să se răstoarne. ~ mămăliga. ♢ ~ brazda a ara. ~ munţi a face lucruri mari, importante. ~ pe gât a bea repede, pe nerăsuflate. 2) (conducători, guverne etc.) A da jos de la putere. 3) fig. (planuri, concepţii, teorii etc.) A înlătura ca fiind lipsit de valoare. /răs- + a turna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE RĂSTURNÁ mă răstórn intranz. 1) A-şi pierde poziţia verticală; a înceta de a mai sta drept; a cădea; a se prăvăli; a pica. 2) pop. A lua o poziţie comodă, de relaxare. ~ în fotoliu. /răs- + a turna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răsturná vb., ind. prez. 1 sg. răstórn, 3 sg. şi pl. răstoárnă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂSTURNÁ vb. 1. a întoarce, (reg.) a îmburda. (A ~ mămăliga pe fundul de lemn.) 2. v. vărsa. 3. v. doborî. 4. v. cădea. 5. v. inversa.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSTURNÁ vb. v. anula, infirma, înlătura.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A răsturna ≠ a înscăuna
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra ras rast rastu rastur

Cuvinte se termină cu literele: na rna urna turna sturna