răsturnat dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂSTURNÁ, răstórn, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a deplasa un corp din poziţia lui normală, făcându-l să cadă într-o parte sau să ajungă cu susul în jos. ♢ Expr. A răsturna brazda = a tăia brazda cu plugul; p. ext. a ara. ♦ A întoarce (un recipient) cu fundul în sus pentru a face să cadă sau să curgă conţinutul; a vărsa. ♢ Expr. A răsturna pe gât = a bea repede, pe nerăsuflate. 2. Tranz. A culca la pământ, a prăvăli, a doborî. ♦ Tranz. şi refl. (Despre oameni) A face să cadă sau a cădea dintr-un scaun, dintr-un fotoliu etc. 3. Tranz. Fig. A înlătura dintr-o situaţie înaltă, a scoate dintr-un post de conducere, a da jos de la putere. ♦ A distruge o situaţie, o poziţie, un plan, o concepţie. 4. Refl. A sta sau a se aşeza într-o poziţie comodă, cu spatele sprijinit de ceva; p. ext. a se culca. – Răs- + turna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂSTURNÁT, -Ă, răsturnaţi, -te, adj. Care se află cu susul în jos, invers decât este normal. ♦ Culcat, doborât. ♦ Culcat pe spate în mod neglijent într-un scaun, fotoliu etc. – V. răsturna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RĂSTURNÁ răstórn tranz. 1) A face să se răstoarne. ~ mămăliga. ♢ ~ brazda a ara. ~ munţi a face lucruri mari, importante. ~ pe gât a bea repede, pe nerăsuflate. 2) (conducători, guverne etc.) A da jos de la putere. 3) fig. (planuri, concepţii, teorii etc.) A înlătura ca fiind lipsit de valoare. /răs- + a turna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE RĂSTURNÁ mă răstórn intranz. 1) A-şi pierde poziţia verticală; a înceta de a mai sta drept; a cădea; a se prăvăli; a pica. 2) pop. A lua o poziţie comodă, de relaxare. ~ în fotoliu. /răs- + a turna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răsturná vb., ind. prez. 1 sg. răstórn, 3 sg. şi pl. răstoárnă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂSTURNÁ vb. 1. a întoarce, (reg.) a îmburda. (A ~ mămăliga pe fundul de lemn.) 2. v. vărsa. 3. v. doborî. 4. v. cădea. 5. v. inversa.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSTURNÁ vb. v. anula, infirma, înlătura.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSTURNÁT adj. 1. culcat, doborât, trântit. (Nişte scaune ~.) 2. v. căzut. 3. prăbuşit, prăvălit, surpat, (înv.) povârnit. (Mal ~.) 4. v. tolănit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A răsturna ≠ a înscăuna
(Dicţionar de antonime)

Răsturnatrestaurat
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra ras rast rastu rastur

Cuvinte se termină cu literele: at nat rnat urnat turnat